Totul a inceput cu un teanc de materiale comandate de departe,de peste ocean.Un teanc de culori vesele si pline de inspiratie,care m-au ajutat sa-mi dezvolt de la sine latura creativa.
Le-am asteptat cu sufletul la gura,plina de dorinte si proiecte,dornica sa experimentez cu ele cele mai ciudate vise.Sunt o visatoare de felul meu si de fiecare data lupt sa transpun totul si in realitate.Lupt sa-mi dovedesc mie ca pot mult,mai mult decat cred...
Luni in sir,vreo 6 cred,am stat si le-am privit si mirosit si studiat si adulmecat,nu stiam cu care din ele sa incep,cat sa tai si mai ales cum:D
Aveam masina,minunatia mea de masina la care am tot visat si pentru care m-am tot rugat(de Claudiu:D),de vreo 8 luni,dar eu abia invatasem sa instalez ata,sa cunosc cele cateva programe si vai,invatasem chiar si sa cos drept,dar...cam atat.
De tipare,fustite sau chiar si un amarat de tiv,nu puteam discuta la acea vreme,pentru ca nu incercasem nimic.
Ziua in care m-a scos din amortela privitului si adulmecatului a fost ziua in care am promis sa cos ceva pentru Bibi,baietelul pentru care se organiza o actiune umanitara.
Si am inceput sa cos.
Timid dar sigur.
Si-apoi,incet si cu multa rabdare,asteptam zilele libere ale sotului meu sa-mi pot lua portia de liniste si sa cos.La inceput cateva sacose,apoi cateva sortulete si iarasi stop.
Stop mai scurt de data asta,pentru ca o prietena mi-a oferit posibilitatea de a participa la un targ handmade si de acolo am intrat in hora cu totul.Ma rog,doar eu dansam dar ce se petrecea in jurul meu,aducea bine cu o hora adevarata:D
Desi aveam cateva sortulete de copii facute si nu foarte multe zile la dispozitie pana la targ,am zis da!
Da hotarat si plin de entuziasm!
De acolo incepand,am cusut zilnic...
N-a mai conatat ca piticii stau fara masura la desene,ca-si pregatesc singuri masa sau ca eu dorm cateva ore pe noapte.
Pluteam!
Vedeam tot ce se petrece in jurul meu,dar nu ma puteam scoate din transa in care intrasem.
Eram pe val si valul era in aer!
Cum poti sa stii ca ceea ce faci este pasiunea vietii tale?Reciteste fraza de mai sus:D
Ca si cum nu era de ajuns sa tot plutesc atatea zile in sir,targul mi-a depasit asteptarile.A fost o confirmare ca sunt pe drumul cel bun,a fost o binemeritata pauza de mamicie,un confort psihic greu de atins in alte conditii,pentru ca nu tot timpul am la dispozitie atatia prieteni dragi care sa ma imbratiseze si sa ma incurajeze cum au facut-o la targ...
Au fost trei zile frumoase,cu plansete de fericire si numai oameni frumosi:)
Si de atunci tot cos...
